În urmă cu doar câteva săptămâni, președintele Trump
ne-a delectat cu retorica sa lăudând atașamentul poporului polonez față de
“valorile europene”: tradiție, religiozitate și, mai ales, ostilitate față de
Rusia.
Trump nu a ezitat să dea Polonia drept “exemplu”
pentru apărarea necondiționată și indispensabilă a moștenirii bătrânului continent.
Un exemplu ciudat, pe care, în treacăt fie spus, partenerii comunitari ai
Varșoviei nu îl împărtășesc și nici nu îl sprijină.
În urmă cu doar câteva săptămâni, președintele Trump
ne-a delectat cu retorica sa lăudând atașamentul poporului polonez față de
“valorile europene”: tradiție, religiozitate și, mai ales, ostilitate față de
Rusia.
Trump nu a ezitat să dea Polonia drept “exemplu”
pentru apărarea necondiționată și indispensabilă a moștenirii bătrânului continent.
Un exemplu ciudat, pe care, în treacăt fie spus, partenerii comunitari ai
Varșoviei nu îl împărtășesc și nici nu îl sprijină.
Totuși, merită menționată, în tribuna de onoare,
prezența reprezentanților armatelor din România și statele baltice, precum și a
înalților oficiali din Alianța Atlantică trimiși în regiune.
Simplă coincidență? Nu, deloc. Vizita actualului
chiriaș al Casei Albe în această țară europeană avea un scop concret:
materializarea “Inițiativei celor Trei Mări“, un mega proiect de independență
energetică, desfăsurat sub auspiciile Statelor Unite. Beneficiarii săi sunt:
Polonia, Ungaria, republica Cehă, Slovacia, România, Bulgaria, Lituania,
Estonia, Letonia, Croația, Slovenia și Austria. Adică toate țările care ar
putea sau, mai bine spus, ar trebui să renunțe la importul de gaz rusesc, care
influențează relațiile între Moscova și Occident.
Nu este vorba despre un plan nou; inițiativa a fost
concepută în timpul președinției lui Barack Obama, când Washingtonul s-a
angajat să pună capăt depedenței energetice a Europei occidentale. Dar, în ce
fel? Importurile de gaz nord-american sunt prea costisitoare. A juca pe cartea
țărilor din Golful Persic părea riscant până la un moment dat, sau de-a dreptul
nebunesc. Alternative? Cum să nu! Răspunsul se găsea foarte aproape de
granițele Mamei Rusii. Washingtonul paria pe… gazul norvegian. Totul cu scopul
de a da la o parte Kremlinul. Și totul în ideea de a redeschide breșa dintre
“vechii” și “noii” membrii ai Uniunii Europene.
Nu este vorba despre, să ne amintim, un obiectiv al
administrației Trump. Strategia a fost folosită în anul 2003 de președintele de
atunci, Bush, pentru a justifica sprijinul noilor aliați ai NATO în timpul
intervenției în Irak.
Trebuie remarcat că, la fel ca atunci, mulți politicieni
din Europa orientală cedează la cântecele de sirenă ale Washingtonului. Și nici
nu trebuie să ne surprindă: misiunile diplomatice americane în estul european
au devenit cutiile de rezonanță ale politicii de la Washington, veghind și
pentru moralitatea politică, eficiența economică și nivelul de transparență a
autorităților noilor state membre ale UE.
“Dacă trebuie să alegem între UE și NATO, să spunem de
trei ori da pentru NATO, spunea, recent, un consilier politic al președintelui
României. De trei ori NATO, de trei ori Inițiativa celor Trei Mări, de trei
ori… În mod clar, Casa Albă recurge din nou la tactica dezbină și vei învinge.
De această data, obiectivul nu este Rusia lui Putin, ci chiar Uniunea
Europeană. Cu Trump, curentul antieuropean a căpătat recunoaștere oficială în
capitala imperiului.
“Polonia este inima Europei”, afirma președintele
american la Varșovia. Dar s-a văzut obligat să adauge: “din punct de vedere
geografic”.
Din punct de vedere pur ideologic, pe europeni îi
îngrijorează deriva totalitară a autorităților poloneze. Țara este departe de a
accepta regulile de joc ale Uniunii Europene, de a respecta conceptul de Stat
de Drept.
Recenta lege privind reforma Curții Constituționale,
călușul pus presei din instituțiile de stat, care permite numirea ziariștilor
fără concurs, legislația privind sarcina și avortul, refuzul de a primi
refugiați “necreștini” deranjează foarte tare Comisia Europeană, care a
amenințat Varșovia cu retragerea dreptului de vot, cu limitarea și chiar
suspendarea acordării de fonduri europene.
“Exemplul polonez”? Astăzi, unicii dispuși să adopte
această direcței sunt ultraconservatorii ungari, mai dispuși să se alieze cu
Moscova decât să accepte disciplina comunitară.
Pe scurt, breșa între
cele două Europe riscă să se adâncească.
Totuși, merită menționată, în tribuna de onoare,
prezența reprezentanților armatelor din România și statele baltice, precum și a
înalților oficiali din Alianța Atlantică trimiși în regiune.
Simplă coincidență? Nu, deloc. Vizita actualului
chiriaș al Casei Albe în această țară europeană avea un scop concret:
materializarea “Inițiativei celor Trei Mări“, un mega proiect de independență
energetică, desfăsurat sub auspiciile Statelor Unite. Beneficiarii săi sunt:
Polonia, Ungaria, republica Cehă, Slovacia, România, Bulgaria, Lituania,
Estonia, Letonia, Croația, Slovenia și Austria. Adică toate țările care ar
putea sau, mai bine spus, ar trebui să renunțe la importul de gaz rusesc, care
influențează relațiile între Moscova și Occident.
Nu este vorba despre un plan nou; inițiativa a fost
concepută în timpul președinției lui Barack Obama, când Washingtonul s-a
angajat să pună capăt depedenței energetice a Europei occidentale. Dar, în ce
fel? Importurile de gaz nord-american sunt prea costisitoare. A juca pe cartea
țărilor din Golful Persic părea riscant până la un moment dat, sau de-a dreptul
nebunesc. Alternative? Cum să nu! Răspunsul se găsea foarte aproape de
granițele Mamei Rusii. Washingtonul paria pe… gazul norvegian. Totul cu scopul
de a da la o parte Kremlinul. Și totul în ideea de a redeschide breșa dintre
“vechii” și “noii” membrii ai Uniunii Europene.
Nu este vorba despre, să ne amintim, un obiectiv al
administrației Trump. Strategia a fost folosită în anul 2003 de președintele de
atunci, Bush, pentru a justifica sprijinul noilor aliați ai NATO în timpul
intervenției în Irak.
Trebuie remarcat că, la fel ca atunci, mulți politicieni
din Europa orientală cedează la cântecele de sirenă ale Washingtonului. Și nici
nu trebuie să ne surprindă: misiunile diplomatice americane în estul european
au devenit cutiile de rezonanță ale politicii de la Washington, veghind și
pentru moralitatea politică, eficiența economică și nivelul de transparență a
autorităților noilor state membre ale UE.
“Dacă trebuie să alegem între UE și NATO, să spunem de
trei ori da pentru NATO, spunea, recent, un consilier politic al președintelui
României. De trei ori NATO, de trei ori Inițiativa celor Trei Mări, de trei
ori… În mod clar, Casa Albă recurge din nou la tactica dezbină și vei învinge.
De această data, obiectivul nu este Rusia lui Putin, ci chiar Uniunea
Europeană. Cu Trump, curentul antieuropean a căpătat recunoaștere oficială în
capitala imperiului.
“Polonia este inima Europei”, afirma președintele
american la Varșovia. Dar s-a văzut obligat să adauge: “din punct de vedere
geografic”.
Din punct de vedere pur ideologic, pe europeni îi
îngrijorează deriva totalitară a autorităților poloneze. Țara este departe de a
accepta regulile de joc ale Uniunii Europene, de a respecta conceptul de Stat
de Drept.
Recenta lege privind reforma Curții Constituționale,
călușul pus presei din instituțiile de stat, care permite numirea ziariștilor
fără concurs, legislația privind sarcina și avortul, refuzul de a primi
refugiați “necreștini” deranjează foarte tare Comisia Europeană, care a
amenințat Varșovia cu retragerea dreptului de vot, cu limitarea și chiar
suspendarea acordării de fonduri europene.
“Exemplul polonez”? Astăzi, unicii dispuși să adopte
această direcței sunt ultraconservatorii ungari, mai dispuși să se alieze cu
Moscova decât să accepte disciplina comunitară.
Pe scurt, breșa între
cele două Europe riscă să se adâncească.
No hay comentarios:
Publicar un comentario